Poezie
Singur prin Întuneric
1 min lectură·
Mediu
Senzații triste,
Târziu în noapte.
Am stins lumina...
Ma avânt ușor în inertul Întuneric.
Nu pot să adorm.
Mă gândesc...
Cercetez propria-mi ființă;
Concluzionez prin durere.
Mă trec fiori.
Stau nemișcat
Și caut...
Caut un suflet ce pare a fi pierdut,
Caut un om în atmosfera sumbră a tristeții;
Mă caut pe mine.
Caut doi ochi albaștri,o speranță vagă printre umbre,
O jumătate,o completare a ființei mele;
Te caut pe tine...
Încet,subtil,se ivesc zorii.
Răsare Soarele,risipind Întunericul...
Acum nu mai caut.
Sunt fericit
Căci te-am găsit...
012.265
0
e cea mai buna poezie pe care ai scris-o...
e probabil o incununare a starii tale