Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@carmen-vintanCV

Texte în proză

16 texte
de Carmen Vințan (@carmen-vintan)

Călătoriile lui Aliantus şi pumnalul timpului

În urmă cu mii de anotimpuri, pe continentul Atlantidei, mai precis insula Regio Patalis, situată în mijlocul oceanului Atlantic, dincolo de stâlpii lui Hercule, în anul Scorpionului,

@carmen-vintanCVCarmen Vințan
0
0

Flăcăul care repară lucrurile stricate

Într-o împărăţie, departe de lumea aceasta, hainele, obiectele din lemn, ceasurile, căruţele, lingurile şi multe alte lucruri şi obiecte trebuiau să fie întodeauna noi. Era poruncă de la împărat!

@carmen-vintanCVCarmen Vințan
0
0

Povestea stelelor din Împărăţia Căpcăunului

Lângă Lacul de Cleştar se află Ţinutul de Cleştar. Un loc încântător în care florile, apa, casele, munţii, cerul şi absolut tot ce înconjoară ţinutul, sunt de cleştar. Stelele, la fel ca localnicii

@carmen-vintanCVCarmen Vințan
0
0

Quioc, împăratul cu părul de aur

În biblioteca de la parterul şcolii situată la capătul culoarului, lipită de uşa cancelariei profesorilor, nu a observat nimeni că pe colţul din mijloc al raftului, cel de lângă perete, suspină

@carmen-vintanCVCarmen Vințan
0
0

Protectorii Oraşului-De-Pe-Stânci (Et Praesidia Ad urbis Saxa)

Oraşul medieval Urbs-Etiam-Super-Abruptissimas-Petras (Oraşul-De-Pe-Stânci), construit pe marginea stâncilor se ridică triumfător din ceaţa densă a zorilor parfumate cu miros de pâine coaptă şi

@carmen-vintanCVCarmen Vințan
0
0

Învoiala

Silueta Conacului Părăsit se conturează maiestoasă pe coastele dealului unui ţinut numit Buturuga Răsturnată, nu departe de Munţii Bolovănoşi, în vecinătatea Pădurii Fiarelor şi al înspăimântătorului

@carmen-vintanCVCarmen Vințan
0
0

Alita şi vrăjitoarea Karika

Ţinutul de Vest adăpostea în inima Muntelui Noroios, Castelul din Grotă. Pe aceste plaiuri bogate în vegetaţie şi izvoare, la marginea Pădurii Spiriduşilor-Creastă-Albă, se afla o căsuţă modestă din

@carmen-vintanCVCarmen Vințan
0
0

Cheia Magica

Tânărul uriaş tocmai ieşi din scorbura întunecată a copacului. Lumina soarelui îl făcu să închidă pentru o clipă ochii. Rămase nemişcat ciulind urechile. Liniştea din jur nu părea deranjată de

@carmen-vintanCVCarmen Vințan
0
0

Poveștile din ciorapul tricotat al bunicii

Când am intrat în camera bunicii am gasit-o tricotând. Aceiași ochi senini și calzi m-au întâmpinat cu dragoste din spatele ochelarilor cu ramă maronie sprijiniți pe rădăcina nasului. Șnurul argintiu

@carmen-vintanCVCarmen Vințan
0
0

Alba și Zâna din Împărăția Florilor

A fost odată ca niciodată într-un tărâm departe de lumea noastră, dincolo de marea liniștită, o fetiță. Venise pe lume într-o familie cu părinți buni și inimoși. Se zvonise că mama ei se

@carmen-vintanCVCarmen Vințan
0
0

Adaria, fata ciclop

Bezna din noaptea aceea îi îngreuna mersul flăcăului pe nume Darian, pe când înainta în adâncul pădurii. Se strecura cu vitejie printre ramurile noduroase. Se oprise într-un târziu lângă

@carmen-vintanCVCarmen Vințan
0
0

Povestea țesătoarelor de apă și a vrăjitorului din adâncuri

A fost odată, ca niciodată, un ținut numit „Fir de Covor”. Denumirea acestuia provenea de la ocupația pe care o aveau locuitorii acestui loc. Aici se găseau covoare țesute cu fir de mătase, cu fir

@carmen-vintanCVCarmen Vințan
0
0

Talliss, o lume paralelă

Aștept să sosească ultimul autoran, numit si zburătorul violet, un mijloc de transport asemănător unui avion fără aripi. Deseori întârzie câte două respiratii, adică momente asemănătoare

@carmen-vintanCVCarmen Vințan
0
0

Bunicul

Festivitatea de premiere se sfârșise. În curtea liceului grupurile de fete și băieți plănuiau deja posibile excursii sau distracții pentru vacanța de vară. Jumătate de oră mai târziu mi-am lăsat

@carmen-vintanCVCarmen Vințan
0
1

Fragment din volumul Emma Teller și poveștile din oglinda. Þinutul de mlaștină al Doamnei Liliac

Locul nu părea primitor. Pădurea cu copacii uscați, crengile desfrunzite, pământul moale îmbibat cu apă, șanțuri mlăștinoase lipite de movilele din mușchi, bolovani mari, răsfirați ici-colo, ceața

@carmen-vintanCVCarmen Vințan
0
0

În oglinda conștiinței

Maria privea în gol pe fereastră. Stătea aplecată deaupra foii de hârtie încă nescrisă, frământându-și gândurile răvășite, lipsite de speranță, foindu-se pe scaun, cu picioarele sub masă,

@carmen-vintanCVCarmen Vințan
0
0
Toate cele 16 texte în proză sunt incarcate