Poezie

O rațușcă mititică

1 min lectură·19 iulie 2011

Mediu

O rățușcă mititică

S-a-ntâlnit cu o furnică

Unde te grăbești așa,

Furnicuțo, draga mea ?

Timpul nu pot să îl pierd

Vara ca să mă dezmierd

Cu privitul și visatul,

Căci acum se așterne omătul.

În cămară să adun,

Provizii de iarnă să pun.

Dacă vrei să mă ajuți,

Trage frunza cu grăunți.

Stai furnică! N-alerga !

Eu acum te-oi ajuta!

Spune-mi unde ți-e căsuța,

Că apar și eu, fuguța.

Uite colo, mușuroiul,

Ia-te după tot convoiul

Și răstoarnă la intrare,

Tot ce-ți pun eu în spinare.

Uite așa ele au muncit,

Până când iarna a sosit.

Furnicuța-i mulțumește,

Și, la vară o întâlnește

Pe rățușca aurie,

C-au legat prietenie.

Fapta bună ce-a făcut,

Furnicuței, i-a plăcut.

Așadar, de veți putea

Și, oricând veți ajuta,

Copilașii mei cuminți

Fapte bune să împliniți,

003.126

Carmen Vințan. “O rațușcă mititică.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/carmen-vintan/poezie/13985188/o-ratusca-mititica

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.