Poezie
Speranta...
1 min lectură·
Mediu
Astept rasaritul, dar nu reusesc
sa ma trezesc decat la apus.
Oare asa va fi mereu?
Ceasul meu biologic
nu ma va trezi
macar o data la rasarit?
Sunt obosita.
Obosita de sensuri si nonsensuri
De miscare si nemiscare
Obosita de somn si asteptare.
Sunt atat de singura, incat,
Simt miscarea frunzelor
si durerea ierbii calcata in picioare.
Singura firava speranta
in ceasuri de intuneric
Imi spune, ca poate, intr-o zi
In plin rasarit de soare
Ma voi trezi.
002654
0
