Poezii

Copil adult ce mă rănești... Copil adult, de ce mă părăsești? Ce falsă-i piatra cu care mă lovești! Înghit speranța c-o să mă iubești... Durere-i noaptea când tu mă ispitești...

Închin speranță unui dor de vis și cutezanță unei prăbușiri. Vestit e cel care s-a stins voit ... trăiește insă... prin suspin. Ce griji avem cand ne spetim! Mai

Succes iți spun. Durerea mea te lasă. Din nou aș vrea să te cunosc și-n soaptă sufletul m-apasă. Credință ți-am jurat cândva... Din nou este a ta. Puteam să-ți spun ceva: încearcă-mă din

Destul a ta credință Îngână imnuri dulci. Destul... încerc... mi-e dor... Aș vrea să strig, să mor... Subtilă... aspră, eu n-o să te omor...