Texte în proză

\"Þin minte serile acelea din Rotterdam, cînd mergeam cu mama pe stradelele din jurul portului. Sirenele vapoarelor uriașe sfîșiau ceața călduța care ni se lipea de obraji ca un voal ud. Mergeam în

Demult, am auzit un planset aici, un copil plangea intre acesti patru pereti. A plans ore, zile intregi si nimeni nu s-a intrebat cine era si de ce plangea. Toti se purtau normal, auzeau plansetul