Poezie
Pe margine
1 min lectură·
Mediu
Pe margine
Galileo Galilei habar n-avea ce spune.
Nu e deloc rotundă a noastră mică lume!
Eu cred că e pătrată, cu miez mucegăit,
Iar eu stau pe o margine, înspre asfințit.
Lovind cu pietre grele, treptat, m-a tot împins
Și praștia cu piatră tare de tot s-a întins
Spre margine, în râpă, mai repede să cad
Și hăul ce m-așteaptă pe tot să pot să-l văd.
Cu fruntea mea zdrelită, le-am tot primit pe toate
Dar acum una mai mare, m-a nimerit in spate.
Și doare tare piatra, că-i dată de aproape
Și-n carnea mea adânc a început să sape.
Mi-am dat cu gânduri limpezi a mea inimă mare
Și-n schimb mi-a fost mâncată cu ciudă și cu sare.
Și cel ce îl știam aproape în plin m-a nimerit
Și mi-a mânjit obrazul și m-a batjocorit.
Pedeapsa ce astăzi eu cred că-i cuvenită,
Să-i dau lumii acestea un tort cu dinamită
Dar singurul motiv ca să nu-i dau delete
E că am și eu în ea două cucuiete.
By Aurelia Cucu
00889
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 172
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 22
- Actualizat
Cum sa citezi
Caraghiulea Cucu Aurelia. “Pe margine.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/caraghiulea-cucu-aurelia/poezie/14084726/pe-margineComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.