Jurnale

- Mărie!... Să pui să facem o țâră de mămăligă. Merge cu brânză... - Pui, Mărine... Și ciurul tremură între palmele muncite, iar mălaiul se așterne ca o zăpadă de aur. O tăiem cu

Am colorat florile sufletului. Pete de dor aruncate grămadă cerșesc crâmpeie de cer ochilor tăi...

- Nea Mărine! Hai la global! Hai, că așteaptă tactoru’! - Viu acu’! Hai, Mărie! Hai, Dă-le dracu’ de rațe! Hai, că măi mănâncă și desară! - Apă luași? Pune repede și niște

E mult de când nu am mai cules flori de câmp, de când mergeam desculț prin țărâna uliței din Rai. Ochii mei au uitat să se minuneze de flori, de ploaie, de turta dulce... nu mai știu să