Poezii

pe o frunză se naște un greiere mic din roua dimineții el gustă un pic și cântă un cântec nemaiauzit și dintr-odată greierele a murit.

de aș fi o floare .. și increderea in alții seva mea.. m-aș ofili foarte repede... și-aș muri... și -aș putrezi... de aș fi o vrabie... și siguranța in alții aripile mele.. nu m-aș putea

sunt prins..de viata.. cuprins de frica.. in venele mele.. si sangele ingheata... se-apropie de mine... mana mi-o intinde.. dau s-o apuc.. si ...pamantul se deschide.. sub mine..sub

Te plimbi pe strada si ti-e frica, Te uiti la luna si-i tot mai mica, e tot mai neagra de suparare, caci oameni mor in departare... Caci cei ce-s la putere, Nu stiu ce-nseamna sa simti

Pe rafturi stau ca mici trofee, A noastre suflete, asa cum sunt ele. Sunt mari...si totusi goale. Palpita-ntr-un moment De vesnica iubire... Inspira nemurire. Si viata ne-o insenineaza, Lumina

Parintii tai Imi spui ca ma iubesti, Ca nu ma parasesti, Dar iti e teama sa ma prezinti, Alor tai parinti? Explica-mi si mie Sa nu mor prost, Cum vine asta? Relatia noastra mai are

stii ca te iubesc.. si ca esti tot ce-n viata imi doresc... de cand te-am cunoscut am devenit mai bun am devenit mai \"om\"... iubesc pamantul pe care-n noapte tu pasesti.. iubesc pe toti pe

Tu spui Tu spui ca ma iubesti, Si ca doar pe mine ma doresti… Dar atunci de ca ma minti? De ce incerci sa ma prostesti? Sti ca nu imi place minciuna Si ca nu o pot ierta usor…. Doar sti ca

Sa nu aratzi ce simtzi, Sa nu zici ce gandeshti, Chiar de ar fi fireshti. Mai bine mintzi! Caci, cui aratzi ca-tzi place De el shi-a lui persoana, Te va tzine-n goana, Shi n-o sa mai ai

Vreau sa sfarsesc Viatza pe pamant Vreau sa ma odihnesc In recele mormant Sa nu mai vad pe nimeni Afara de al ei chip Shi de ar fi sa n-o mai vad... La cer sa ma ridic.