Poezii

timpul își deschise palmele ovale și apucând de creștet culorile nopții tăcute născu din haos tablouri cu forme. brodată parcă din ace de gheață, prima dimineață respiră peste noi petale sparte

ca o seceră, ploaia rece rupea din trupul meu numai bucațile cu care mă hotărâsem să iubesc. în vitrina pe lângă care treceam zilnic, la o masă rotundă, în colț, două balerine pictate dansau