Poezie
Tatăl risipitor
1 min lectură·
Mediu
Pălmuit de viață mă întorc la poezie
după un timp rectiliniu rotund
lichen ce rătăcește nordul
giruetă ce nu cunoaște furtuna
student blatist ce visa
în fiecare noapte un Mayak,
pictând falsifica filozofic bonuri de masă
câștiga la loteria vieții de noapte
a zilelor noastre de atunci,
deloc redundante pedante harnice-
(ce polonic a luat nebunul de Alex,
de la bucătăreasa stahanovistă din Pușkin!)
cu toți anii mei mă întorc la poezie
ca un flirt neterminat
de parcă unele poemele par scrise
de un tânăr din anii optzeci
totodată îmi spunea că reîntoarcerea mea acum
nu este doar o simplă fudulie de cal troian
ci o tăioasă comunicare
după muțenia din Mâzgălandia
atunci când eu încercam o justificare tipică mie
șarjând cu atacuri de panică
visam eviscerând psihoze balcanice
limfe grele
îmbâcsiri stângace
akaemuri strigăte de Munch...
și mă am așa poet douămiist
cu amintiri din anii optzeci
internet vitamine lentile adaptabile muze vip-erate
librării Selgros multvisate atunci
revelații media- da da
dinspre risipitorul tău tată my son
astăzi mă plâng torna torna torna
001488
0
