Poezie

O pagină fără alineat

1 min lectură·30 octombrie 2007

Mediu

curând am primit un cuvânt gol

pe care nu-l pot umple cu nimic

m-am cățărat încălțată până la ultimul raft

și de acolo m-am prăbușit.

nu am întâlnit nimic în cale,

și pentru că puteam, m-am împrăștiat în multe

particule gri care au acoperit orizontul unei fete

pe care nu o voi întâlni niciodată

cum nu pot spune nimic despre mine

am ales să scriu în cuvinte pe care nu le cunosc

dar pe care le știu din întâlnirile cu mine

ele veneau acolo, mă priveau, îmi strigau,

în timp ce eu desenam conturul verde

al oricărui obiect

voi scrie o carte pe care o voi uita

voi aprinde un foc ce se va stinge

voi descătușa gândurile secate

te voi privi după ce vei fi plecat

călcată în timiditatea cu care mă purtam

printre oamenii fatal întâlniți

am înțeles că nu voi primi nicidecum

înțelesul bucuriei de-a trăi

sunt lași labili

sunt capricioși murdari

sunt harnici clevetitori

sunt si eu

ascunde-te si uită

garanția pierderii ți-o pot oferi

toate întâmplările trecătoare sau eternizate

001.965

Brusturean J. Ramona. “O pagină fără alineat.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/brusturean-j-ramona/poezie/1751163/o-pagina-fara-alineat

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.