Poezie
convorbire
1 min lectură·
Mediu
ceasul ticaie a noapte tarzie...destul de noapte pentru mine
nici la ora asta Dumnezeu nu doarme!
parca-L vad cum deseneaza cu creta pe tabla neagra a noptii
inconjoara si incercuieste stele
mai,mai ca se joaca tintar cu ingerii!
imi arunca o privire si-mi deseneaza o cometa
zicandu-mi parca sa dorm...sa nu mai trag cu ochiul!
nimeni nu are voie sa priveasca din \"culise\"!
rusinat...plec umil capul...si-I zic ...Mai stau doua strofe!
noaptea e aproape trecuta...si..
Dumnezeu o sa fie in curand ocupat sa-mi deseneze ziua de maine!
ce culori marete...
inainte de a mai zice ceva ...un inger se desprinde de sus
si-mi zice: noapte buna! sugerandu-mi din priviri patul!
nu vrea sa-mi zica : treci la culcare! ..e prea bland!
Tatal nostru care ne esti in ceruri...
012.434
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- bratu marian viorel
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 128
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
bratu marian viorel. “convorbire.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/bratu-marian-viorel/poezie/13928952/convorbireComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Stihurile par scrise în starea de veghe, atunci cînd nu ești nici realmente ancorat în real, nici inconștient, într-un periplu narcotic printre umbre și gînduri. Frumoasă și simplistă halucinație nocturnă. Sînt reușite elementele de oralitate, care fluidizează și ritmicizează.
0
