Poezie
Miraj ludic
1 min lectură·
Mediu
Îți iau mâna în ochi
Și mi se sperie pleoapa.
Acum stă deschisă și te frământă,
Te ia și te traduce în japoneză.
Îmi trimiți o căldură caniculară
Prin porii ferestrei
Și-mi dau seama că e vară :
Hai la ștrand!
Dar tu te uiți perplex la mine :
Da, sunt încă un copil răsfățat!
Întrece-mă dacă te ține!
Tu te transformi într-un ciclop bălțat
Și mă cerți cu privirea ta singulară.
Deșertul din jur e un miraj
Unde vrei să mă-nveți târguială.
Dar din uitarea mea în picaj
Îți dai seama că am probleme cu un ciocănaș și o nicovală...
Te enervezi și încerci să mă fixezi în loc,
Dar eu scap și te provoc la o alergătura de cinste!
Când mă prinzi nervos de mijloc
Încep să râd : mă gâdili, oprește-te!
Nu mai știi ce să-mi faci.
Iar eu râd în continuare : ne-am jucat frumos!
Acum stai și taci
„Căldura e de vină.”, șoptești pompos.
Ce copil ești, iubite!...
001.049
0
