Poezii

Culeg dorințe aruncate. Picături din nevoi, mizerie și indecența ma inundă ca o furtună de nisip. Călugării mă invidiază pentru ruga mea de mulțumire iar pentru orizont nici cuvinte nu pot

Trupul meu, templu al imaginii tale, Plânge la picioarele crucii. Buzele goale și mâini fără tine Mă lovesc în trecut. Doare! Voi atinge cerul cu călcâiele și degetul meu va porni

Nu urc cu trup sfințit și vin de la sărmani. Las gândul să mă îmbie. Și între murmute de rugă, Aștept...să strâng pomana, Trofeu primit la fin de adunare. O vis măreț Ce-mi crește

Îmi caut iubirea. Nu ați văzut-o? Semnalmente? E a Mea, e o nebunie și are aripi. De multe ori i-am prins umbra, Dar am rămas cu întunericul. Cum o cunosc? I-am simțit ochii calzi Înainte

Am pierdut culoarea din cuvintele mele Cenușa a înlocuit focul. Alerg între trecut și nebunie Cerșind dorința. O dată cu beatitudinea iubirii Mi-am pierdut și vlaga. Vinovat ești în Infernul

Serios! Nu m-a atins cu privirea Lui de infinit, Am smuls singură viața din mâna celestă, Și încă mai țip că sunt făcută din lut și El. Parșivă i-am furat suflarea Și iată-mă orfană. Nu, eu

Alerg nebună între iluzie și pasiune. Confund? Am cules semințe de păcat Crescute pe un fond de răzvrătire, Te-am chemat înger al nopții, al luminii și pe voi ai nebuniei! Am strâns tot în

Ma vreau începută.. Să-mi nasc timpul și iluziile, Să-mi lungesc păcatul Să-mi încetinesc drumul spre azi. Dar caut hăul în care Să-mi arunc oprirea.....

Culegeam flori într-o beatitudine mortală. Parfumul lor m-a îmbăiat când am turnat oțet să sting timpul. Mă îndepărtez rece de brațul cu flori și reneg fericirea moartă.

Lacrimi de spin Îmi ating aripile Și un drum de gheață îmi dor picioarele. Deși am uitat cum se pronunță termic Și visul mă lasă, Sunt încă flămândă...

Nu mai curge sânge din urma biciului tău. Am acoperit-o cu imaginea unui subsemnat. Buzele mi-au încălzit-o și atingerea lui m-a mișcat. Subsemnatul naibii! A smuls, a rupt și el, a mușcat o

Am frământat ideea, Am lungit șirul de pe obraz, M-am izbit de gândul că rămâi. De știam că \"pleacă\" îmi va mișca universul, Îmi rupeam singură lanțul Dansam, zâmbeam, urlam, Ca acum...

Păstrez prospețimea iubirii în curbele trupului Și picioarele pașesc cu teama de a nu spulbera umbra unei priviri Nu vreau să sting ultima noapte.

Am cucerit oglinda ispitei cu imaginea ta. Las păcatul în urma abisului ...și tac...

Trupul meu, templu al imaginii tale Plânge la picioarele crucii. Buzele goale și mâini fără tine Mă lovesc în trecut. Au... doare...

Un ciot de pană îmi arată ca voi zbura E destul pentru a-mi pregăti rucsacul. Pașesc pe urmele vântului și uit păcatul. Mă aștepți?

umăr și gând, mișcat... un numar îmi gâdilă tampla și oglinda îmi șterge ispita Am uitat...