o noapte lunga si grea

A fost o noapte lungă și grea poate prea lungă și prea grea, prea grea pentru mine și mă dor șalele de-atâta cărat căci da, încă o mai car cu mine, n-o pot lăsa, chiar de îmi face rău n-o voi da jos căci îmi e frică... îmi e frică de faptul c-aș putea uita că îmi faci rău... și totuși uit și totuși șterg și totuși pun din nou picioru-n lumea ta... oare sunt prost? oare-s neghiob? sau oare-s prea orbit de iubirea ta, care, deși aparent, mă tot cheamă, mă îmbie și mă face să visez la dulci nopți de iasomnie... ce-aș vrea să vie al tău gând onest la mine și să-mi spună te iubesc și să o simtă cu adevărat, să simt cum după vine un oftat curat și-apoi să spun: curat murdar mai am în față căci când eu eram foc tu erai gheață, când eu eram o cârpă tu erai praf… te rog… a fost o noapte lungă și grea… poate prea lungă și prea grea… hai să dormim… mă iei în brațe?