M-am indragostit

..dar, in momentul in care te indragostesti\"de o imagine..de o idee...de o poza\", s-ar putea ca aceste lucruri sa nu-ti mai fie suficiente la un moment dat, pentru simplul motiv ca nu au o baza reala, nu corespund sistemului tau de valori. Ti-am citit si celelalte texte, nu pe toate inca, de aceea, in situatia in care nu esti o persoana superficiala(opinia mea este ca nu esti, ci din contra), s-ar putea ca starile interioare sa fie atat de contradictorii, incat sa te dezechilibreze. Sper sa ma insel, dar din ceea ce scrii, iubesti la un mod absolut, cu o daruire totala, lucru care este minunat, in situatia in care ti se raspunde la fel sau sunteti complementari; in caz contrar, o reactie posibila ar fi un sentiment de pustiire, frustrare,inchidere in sine, nemultumiri, care, uneori pot genera si crize de identitate. Sa nu ma intelegi gresit, acest comentariu ti l-am scris dupa ce am citit mai multe din scrierile tale, toate m-au impresionat prin aerul trist, o atitudine de \"predare\" in fata vietii. In rest, te mai citesc.

\"citeste-ma\" in continuare...nu sunt superficial, ba dimpotriva(asa cum ai spus si tu) insa majoritatea operelor mele au fost scrise in momentele \"marcante\" din viata mea... de aceea poate sunt atat de diferite; nu toate sunt trairile cu aceasi persoana, de aici aparand si contradictia interioara...iar \"predarea\" in fata vietii mi se pare o problema a omenirii, nu numai a mea...toti ne-am pus macar o data mainile in cap spunand ca ne-am saturat de ce se intampla in jurul nostru...
iubesc asa cum pot, ma daruiesc atat cat pot; daca asta inseamna absolutul, atunci ai dreptate...