Stingerea
- Liliana, ești chiar tu? - Chiar eu, Irimie! - Te recunosc după miros, draga mea, deși acum te văd pentru prima oară în viață! Douăzeci, presați cu toții în întunericul închisorii strâmte și
Idilă cețoasă
Călătoria de clasa a treia, care nicidecum nu se putea numi autostop, dură mult timp. Simțeau că, părăsind rândurile în care fuseseră încolonați cu de-a sila, în sfârșit li se vor
Pasagerul
Taxiul s-a oprit cu mare scârțâială, lângă pasagerul cu un aspect ciudat. Șoferul trânti ușa și aproape strigă la el: - Haide, intră rapid ! Nu am timp de pierdut. Pasagerul cu fața blândă a
Malul Peței schimbat
Sub frunzișul alb-negru, caut urma tramvaielor galbene.Undeva, lângă rotile ce sar pe caldarâm, îl caut pe acel om cu respectul sfâșiat și cu viață furtunoasă, pe undeva din apropiere de Mecențiu,
Ieșire din vals
Odată, în copilărie, am văzut un film străin, în care o fetiță tânără cu doua codite, zbura pe un carusel la ritmul unei melodii - cu niște trosnituri mărunte - ca de flașnetă, ținând capul pe spate,
Spionizație
Sub acoperișul nopții, holbandâ-și ochii cu viclenie, urmărind ce se petrece în afara camerei, se simti un adevărat centru informațional. Colector esențial de informații în persoană, regele
La datorie
Construcție veche, răsucită lateral, cu ghizdul și cele două grinzi putrezite. Deși inițial paralele acum, sub povara timpului, sunt alunecate într-o parte. Se odihnesc. Înca susțin cilindrul și pe
Înveliș
De câte ori și pe cât de mulți oameni a pus pe gânduri un copac obișnuit, pe lângă care în mod normal trecem neatenți? Fă o încercare seara, când până și greierii răsuflă ușurați după căldura de
Statuia lui David
– O, ce mă bucur, Mártika scumpă, că după o corespondență de un an jumate, în sfârșit pot să te cunosc și personal! – Tocmai așa mi te-am imaginat, David, ca pe un ursuleț mare și zâmbitor! –
Cuib buimac
– Nu râde, măi copile, disimulându-ți rânjetul insinuant! Józsi va fi numele tău în brigada asta! Cu căpățâna ta turtită ca o turtă, cu spatele gârbovit, stai la pândă ca să vezi unde-i rost de
O oază mai frumoasă, de neimaginat!
– Rog respectuos trimișii speciali să intervină în mod eficient pentru rezolvarea acestei situații de netolerat, mai exact că Sahara – cea mai mare rezervă de nisip a lumii –, este în proprietatea a
Metamorfoze
A fost o fetiță foarte drăgălașă, cu părul ei castaniu împletit în două codițe. Întreaga ei ființă era înveșmântată în genele-i lungi, podoaba ochilor ei cu pupile mari. Fâlfâind din gene peste
Cuib buimac
– Nu râde, măi copile, disimulându-ți rânjetul insinuant! Józsi va fi numele tău în brigada asta! Cu căpățâna ta turtită ca o turtă, cu spatele gârbovit, stai la pândă ca să vezi unde-i rost de
Ultimul copac
Dragi Spectatori! Ne aflăm în deșertul toxic Albastrudemetal din valea Amazonului. Puteți vedea ceva care… după părerea mea, nici măcar nu vă trezește curiozitatea. Stau aici,… o clipă… să-mi iau
Supraviețuire
În cămara familiei Kovács nimic nu mai e cum fusese odinioară, în vremurile bune, când încă nu era nici vorbă de frigider, iar șoarecii dinastiei Cașcaval își aveau asigurată, zilnic, o masă
De la rădăcină până-n creștet
Sub protecția învăluitoare a rădăcinilor de trandafir, printre radicele, se ascunde viața de roză subterană, acolo unde lumina nu pătrunde iar întreg ținutul poate fi pus sub acuzația nefundamentată
Viață de câine
Tare mult mă iubește stăpânul. Ce m-aș face fără el? Îmi poartă de grijă; după ce întunericul se lasă de vreo două-trei ori, iar eu privesc la bulinele luminoase, galbene, la blidul mare și galben,
Iacașa
Nu mai pot păstra secretul, mă doare conștiința cu toate că ea nu-i organ. După câte știu, nici receptori senzuali nu are, dar ceea ce s-antâmplat ieri, nu mai pot ascunde. Ei bine, iată, o public
