Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@boer-peter-palBP

Stingerea

- Liliana, ești chiar tu? - Chiar eu, Irimie! - Te recunosc după miros, draga mea, deși acum te văd pentru prima oară în viață! Douăzeci, presați cu toții în întunericul închisorii strâmte și

@boer-peter-palBPBoér Péter Pál
0
0

Idilă cețoasă

Călătoria de clasa a treia, care nicidecum nu se putea numi autostop, dură mult timp. Simțeau că, părăsind rândurile în care fuseseră încolonați cu de-a sila, în sfârșit li se vor

@boer-peter-palBPBoér Péter Pál
0
2

Pasagerul

Taxiul s-a oprit cu mare scârțâială, lângă pasagerul cu un aspect ciudat. Șoferul trânti ușa și aproape strigă la el: - Haide, intră rapid ! Nu am timp de pierdut. Pasagerul cu fața blândă a

@boer-peter-palBPBoér Péter Pál
0
0

Malul Peței schimbat

Sub frunzișul alb-negru, caut urma tramvaielor galbene.Undeva, lângă rotile ce sar pe caldarâm, îl caut pe acel om cu respectul sfâșiat și cu viață furtunoasă, pe undeva din apropiere de Mecențiu,

@boer-peter-palBPBoér Péter Pál
0
3

Ieșire din vals

Odată, în copilărie, am văzut un film străin, în care o fetiță tânără cu doua codite, zbura pe un carusel la ritmul unei melodii - cu niște trosnituri mărunte - ca de flașnetă, ținând capul pe spate,

@boer-peter-palBPBoér Péter Pál
0
0

Spionizație

Sub acoperișul nopții, holbandâ-și ochii cu viclenie, urmărind ce se petrece în afara camerei, se simti un adevărat centru informațional. Colector esențial de informații în persoană, regele

@boer-peter-palBPBoér Péter Pál
0
0

La datorie

Construcție veche, răsucită lateral, cu ghizdul și cele două grinzi putrezite. Deși inițial paralele acum, sub povara timpului, sunt alunecate într-o parte. Se odihnesc. Înca susțin cilindrul și pe

@boer-peter-palBPBoér Péter Pál
0
0

Înveliș

De câte ori și pe cât de mulți oameni a pus pe gânduri un copac obișnuit, pe lângă care în mod normal trecem neatenți? Fă o încercare seara, când până și greierii răsuflă ușurați după căldura de

@boer-peter-palBPBoér Péter Pál
0
0

Statuia lui David

– O, ce mă bucur, Mártika scumpă, că după o corespondență de un an jumate, în sfârșit pot să te cunosc și personal! – Tocmai așa mi te-am imaginat, David, ca pe un ursuleț mare și zâmbitor! –

@boer-peter-palBPBoér Péter Pál
0
0

Cuib buimac

– Nu râde, măi copile, disimulându-ți rânjetul insinuant! Józsi va fi numele tău în brigada asta! Cu căpățâna ta turtită ca o turtă, cu spatele gârbovit, stai la pândă ca să vezi unde-i rost de

@boer-peter-palBPBoér Péter Pál
0
0

O oază mai frumoasă, de neimaginat!

– Rog respectuos trimișii speciali să intervină în mod eficient pentru rezolvarea acestei situații de netolerat, mai exact că Sahara – cea mai mare rezervă de nisip a lumii –, este în proprietatea a

@boer-peter-palBPBoér Péter Pál
0
0

Metamorfoze

A fost o fetiță foarte drăgălașă, cu părul ei castaniu împletit în două codițe. Întreaga ei ființă era înveșmântată în genele-i lungi, podoaba ochilor ei cu pupile mari. Fâlfâind din gene peste

@boer-peter-palBPBoér Péter Pál
0
0

Cuib buimac

– Nu râde, măi copile, disimulându-ți rânjetul insinuant! Józsi va fi numele tău în brigada asta! Cu căpățâna ta turtită ca o turtă, cu spatele gârbovit, stai la pândă ca să vezi unde-i rost de

@boer-peter-palBPBoér Péter Pál
0
0

Ultimul copac

Dragi Spectatori! Ne aflăm în deșertul toxic Albastrudemetal din valea Amazonului. Puteți vedea ceva care… după părerea mea, nici măcar nu vă trezește curiozitatea. Stau aici,… o clipă… să-mi iau

@boer-peter-palBPBoér Péter Pál
0
0

Supraviețuire

În cămara familiei Kovács nimic nu mai e cum fusese odinioară, în vremurile bune, când încă nu era nici vorbă de frigider, iar șoarecii dinastiei Cașcaval își aveau asigurată, zilnic, o masă

@boer-peter-palBPBoér Péter Pál
0
0

De la rădăcină până-n creștet

Sub protecția învăluitoare a rădăcinilor de trandafir, printre radicele, se ascunde viața de roză subterană, acolo unde lumina nu pătrunde iar întreg ținutul poate fi pus sub acuzația nefundamentată

@boer-peter-palBPBoér Péter Pál
0
0

Viață de câine

Tare mult mă iubește stăpânul. Ce m-aș face fără el? Îmi poartă de grijă; după ce întunericul se lasă de vreo două-trei ori, iar eu privesc la bulinele luminoase, galbene, la blidul mare și galben,

@boer-peter-palBPBoér Péter Pál
0
0

Iacașa

Nu mai pot păstra secretul, mă doare conștiința cu toate că ea nu-i organ. După câte știu, nici receptori senzuali nu are, dar ceea ce s-antâmplat ieri, nu mai pot ascunde. Ei bine, iată, o public

@boer-peter-palBPBoér Péter Pál
0
0
Toate cele 18 texte în proză sunt incarcate