Poezie
Eternul feminin
1 min lectură·
Mediu
Eternul feminin
Cu fiecare zambet al tau reinventez universul,
Iar chipu-ti, mirabila faptura, devenit subit lapis philosophorum,
transmuta misterios orice gand intunecat in frageda lumina.
Cu fiecare oglindire in albastrul irepetabil al ochilor tai, un arc ametitor se proiecteaza de la inceputul la sfarsitul lumii, de la alfa la omega, fara ca pasul gandului sa ezite vreo clipa.
Cu fiecare scanteiere electric-matasoasa a privirilor tale, fiinta mea, de la varful genelor la ultimul atom al sufletului, se lamureste pe ea insasi, redescoperindu-se cu fiecare clipa, unica si asemenea, alteritate infinit dezmarginita.
Fiorul soaptei tale, catifelata aripa de fluture supralunar, imi tatueaza meningea cu edenice gradini.
Iar buzele-ti, ah buzele-ti, gheena si paradis ingemanate intr-o ucigasa curba, devin scaldatoare pentru ingeri si demoni care ne traverseaza, fraterni, in amurguri incendiare.
Parfumul tau? Chintesenta de zefiruri, eteric opiu, ciclon ravasitor al catedralelor mele de obsidian.
022935
0
Poezia? Bombastica.
-catedralelor mele de obsidian.
-devenit subit lapis philosophorum
- imi tatueaza meningea cu edenice gradini.
-Cu fiecare scanteiere electric-matasoasa
-Chintesenta de zefiruri, eteric opiu, ciclon ravasitor
N-am rabdare sa le scot pe toate, ca sunt cu nemiluita.
Taie, prietene, taie-le. In carne vie! Scoate-le ca n-au nimic comun cu poezia