Chipul iernii
Un fulg de nea prin nori e pribeag, Dar el se-ndreaptă adesea spre un alt meleag; El cade, încet zburând Și o zări pe Iarnă plângând. Ea suspină flori de gheață Având și ele o
Chip de vara
Într-o feerică zi, vântul parcă se întrecea cu soarele; Suspinând izvoarele, Florile zâmbind în culori, Totul, de lumină-i un șuvoi. Vara-i zâna zilelor dogoritoare, Privirea este atrasă de o
Chip de primavara
Mătăsurile primăverii-s lungi, de vânt, Iar păsările libere cânt. Natura și-a pus haine de sărbătoare Norii-s ca niște albe fulare. Începe o ploaie cu petale Căci florile nu au doar o
Fulg de nea
Un fulg de nea prin nori e pribeag, Dar el se-ndreaptă adesea spre un alt meleag; Plutește alene pe geamuri decorate Cu flori frumos pictate. A întâlnit albine ce roiesc cu viață,
Melancolie apăsăsătoare
Din Univers o stea aș culege, Din soare o rază aș alege. Melancolia m-a apăsat, Fericirea adâncă s-a spulberat. Și parcă tot peisajul fericit Nu mai e așa iubit.
Melancolie apăsăsătoare
Din Univers o stea aș culege, Din soare o rază aș alege. Melancolia m-a apăsat, Fericirea adâncă s-a spulberat. Și parcă tot peisajul fericit Nu mai e așa iubit.
Chip de toamna
Din văzduhul întunecat, Păsările acrobația și-au luat. Pădurea singuratică a rămas Într-un mare popas. Mantia de brumă s-a așternut Frunzele libere sunt; Soarele ușor
Chip de toamna
Din văzduhul întunecat, Păsările acrobația și-au luat. Pădurea singuratică a rămas Într-un mare popas. Mantia de brumă s-a așternut Frunzele libere sunt; Soarele ușor
De-as fi
De-aș fi pasăre în zbor, M-aș prinde poate într-un nor. De-aș fi eu fluture prin flori, Mireasma lor mi-ar da fiori. Așa că eu, Zâmbind copilăreste, Privesc la ei și
Multumire
Cum steaua strălucește, Cum luna dăruiește, Lumina ei, împărătește. Așa eu, mamă dragă în zi de sărbătoare Îți dăruiesc o floare; Și vreau să-ți mulțumesc Că tu mi-ai dat
