Poezie
Lui
1 min lectură·
Mediu
Lui
Gândurile bizare îsi cunosc izvorul,
Iar părerile simple
Aștern un zâmbet cald și trist
Asemeni unui asfințit de soare.
Fugari de lume și de luna
Ascundem clipa, locul care
Naște clare amintiri ce pierd îndata
Rosia culoare.
Nu suntem mari și nici puternici,
Doar că în noi purtăm și ceea ce va fi
Și spiritul momentelor cărunți.
Percepem prea curând dinaintea vieții
Și poate prea târziu mireasma morții.
Veșnic uitarea - o meschină
Alungă framântarea si cheamă-n schimb
O binecuvântată pace inefabilă.
Înguști de plinătatea celor ce sunt:
Iubirea, moartea și viața deopotrivă
Nu mai avem atâtea simțuri
Să poarte frumusețea, iar putința-i
Oarbă s-admire miracole prezente,
Surdă s-audă dorințele profunde,
Mută să rostească nespusele cuvinte,
Adormită de nedescifrabilul mister.
001.061
0