Poezii

Eu m-am nascut cu zambetul pe buze Ca-ntr-o grimasa sugerand finalul fericit Si doar prin zambet stie fata-mi sa exprime Ca sunt trist, vesel sau nenorocit N-am invatat cum sa transpir o alta

Daca Dumnezeu s-ar uita in sufletul meu I-ar trebui toata forta Sa Divina ca sa-Si poata stapani o lacrima care I-ar inunda obrazul Daca un diavol mai semet ar incerca acelasi lucru, ar izbucni

Am s-o iert... De fiecare data cand ma va minti De fiecare data cand va fi sunata din greseala la 2 noaptea De vreun nenorocit care a gresit numarul Am s-o iert si probabil ca am sa o si conuc cu

O lacrima-ntr-un ochi inchis Cuprinsa-n lantul pleoapei ca-ntr-o colivie O lacrima ce n-are cum sa stie Ca rostul ei de mult s-a dus Caci prinsa in trecut de nu mai stiu ce forta Ce s-a jucat

Refuz doza de umbra pe care mi-o injectati zi de zi Ma doare mocirla de sensuri ce-o dati unui simpl a fi refuz si monstrii, refuz si eroi nimic nu ma tine in viata ma sting intre plopi ce de mult