Poezii

Gândesc cu voce tare Nu e nimeni in zare Să-l văd să-mi fie silă De-o oarecare namilă. Cu corp bine hrănit Și-un suflet secătuit. Un corp arătos Dar un suflet stors. Mi-e silă de

Zăpada albă În seara de Ajun bun- Prunc la săniuș

Soare de vară Lumină prea-slabă-n Ochi de copil bun

Cand ți-e timpul grăbit, Și te simți ostenit, Când ți-e soarele-ntre nori, Când simți că rămâi fără aer, Ești copleșit.... (?) Ridică ochii spre cer, Inalță o rugă-n eter, Destinată

Printre nori îmi zboară gândul, Va fi luat de vânt, plăpândul Lepadat printre străini, Neânțeles de vecini. De vecinii stelelor Și urmașii razelor.

Copil somnambul Cu ochii-n-stelați, De vise furați, Pleacă pe-un drum. Pe-un drum de cădere, De vise, durere. Fericire și lumină, Are pe-a sa retină... ....aparențe.

Frunză de pelin, mă usuc tot câte puțin, Cană aburindă, văd o reflexie-n oglindă. Fără miere, gust de fiere, Fara zahăr tos, gustu-i de prisos. Băut tot câte puțin, Ceai din frunze de