Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Pacatul

1 min lectură·
Mediu
Pacatul,
ce pe-aproape ma pandeste
si-mi sufla-n ceafa
si ma racoreste,
s-a asezat
deodat\'
in fața mea
zicand :
\"Priveste!
Cum este chipul meu ?
E diferit el , oare,
de-al unui muritor de rand ?\"
Pufneste:
\"Sunt toti o apa și-un pamant!
Nici unu-i bun, nici unu-i sfant!\"
Privesc la el…
Nu are chip!
Pe sanu-mi cald
o mana simt
si-ncep sa ma cutremur,
de-abia gandind
ca-n clocot sufletul imi creste:
De ce ispita ma-ncalzeste?
De ce, chiar el, Păcatu-mi place?
Ranjeste:
\"Eu sunt cel cautat, mai, draga!
De cand cutreier lumea-ntreaga
m-am plictisit de-atatea fite...
Toate femeile-s... pipite!
Supuse de-al meu AMOR…
se vor!
Ce sa le fac ?
Imi sade bine
doar cu femei pe langa mine.\"
001629
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
120
Citire
1 min
Versuri
34
Actualizat

Cum sa citezi

Ben Eugenia. “Pacatul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ben-eugenia/poezie/137244/pacatul

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.