Poezie

Sunt nebun

1 min lectură·13 martie 2015

Mediu

Sunt nebun pentru că scriu până în zori, câteodată,

Scriu pentru că-mi doream o altă viață, o altă soartă

Și fiecare cuvânt îl scriu din ce în ce mai greu,

Dar din cer îmi dă putere Dumnezeu.

Trăiesc printre muritori, nu printre flori

Și nu am o viață pictată în mii de culori,

Mi-aș fi dorit să fii aici, să te strâng în brațe,

Dar ai plecat după ce mi-ai dat atâtea speranțe.

Sunt nebun, mă gândesc la tine și după ce m-ai mințit,

Aș fi preferat să-mi înfigi în piept o lamă de cuțit,

Îți amintești ce-mi spuneai ? "Nu vreau să te pierd și pe tine!"

Pitico, nu eu, ci tu ai renunțat la mine!

Sunt diliu că scriu până noaptea târziu,

După ce mor o să rămân viu în sicriu,

Micuțo, după ce plec, să-mi aprinzi o lumânare,

Vino la mormântul meu, spune-mi ce te doare!

La nebunia mea nu există un tratament eficient,

Decât aceste cuvinte și poza ta, "mami", văzută recent,

Sărutul tău ce-mi este o amintire vie

Și dragostea pe care ți-o port doar ție...

001.343

Belcin Marian. “Sunt nebun.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/belcin-marian/poezie/14067440/sunt-nebun

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.