Poezie
Am fost singur
1 min lectură·
Mediu
Am fost singur și am plâns,
Dar nu a fost de ajuns,
Stăteam ziua și plângeam,
Noaptea mereu suspinam.
N-a fost nimeni lângă mine,
Veneau doar când eram bine,
Dar n-am să uit niciodată
Oamenii ce mă vroiau în groapă.
Sunt scârbit de lumea rea,
De cei pe care i-am ajutat cândva,
M-au urât și m-au vorbit
Și mereu am suferit.
Vreau lumea să știe bine,
Că nu m-am vândut pe-o pâine,
Am ținut fruntea spre cer,
Lor n-aveam ce să le cer.
Am mers singur peste tot,
Am intrat cândva prin foc,
Dar am rămas tot în picioare,
Când viața n-avea culoare.
Eu i-am respectat pe toți,
Pe prieteni și pe hoți,
Dar ei m-au trădat mereu
Și-o să-i vadă Dumnezeu.
Eu mă rog la tine, Doamne
Și mă duc, sărut icoane,
Vreau să-mi ți părinții bine,
Ei sunt tot ce am pe lume.
Am fost singur, dar mi-e bine,
Toți au tras mereu pe mine,
Dar am credință-n Dumnezeu,
Nu mă va lăsa la greu.
00916
0