Poezii

Abia trezită din mare iată-mi picioarele curgând din coaste gândurile sfâșiate. Te visez pe pământ sau mă crezi în lună sau departe unde oamenii nu pot ajunge. De la răsărit spre

Lasa-te patruns de vraja mea, si-n ochi priveste-ma,priveste-mi norii. Un umar incetosat ti se deschide auzi \"scantece\" de copii? Nu stiu cat e de albastru cerul, alb nu mai pot

S-a inchis orasul in urma-ne. Cenusa e drumul,apa, Ceasul,doar cercuri de liniste. Pe orizont,arsura de ganduri Blestemul somnului ramas. In departari starvul de \"noi\"- Pradat de