oglindire

Inchid o clipa ochii,si miile de soapte

Ma cheama in trecut,le retraiesc in noapte.

Adie vantul secular,

Si pentru o clipa,simt,parca iar,

Incet,incet ,cum ma-nconjoara

Mirosul tau de scortisoara...

Nisipul ud si rece ma-nfioara.

Prezenta ta in noapte nu-i decat durere;

Vad cupa de cristal si cioburile mii,

Imi reneg trecutul si prezentul...

Dar simt chemarea marii!

Imi analizez sufletul,il vad oglindit in cioburile imprastiate,

Dar gandurile-mi zboara,aud tipete disperate....

Privesc spre cer ,dar luna-i prea departe,

M a chinui in noapte,si nu gasesc scapare...

Dar zaresc o sclipire:

Privesc spre mare!

Si din nou luna apare

In fata mintii mele zbuciumate,

Ce-i drept,sub alta-nfatisare...

Ma arunc in valuri,

Alerg spre luna....

O ajung,o simt,

Ma contopesc cu ea,

O data pentru Totdeauna!

Din tot ce ochiul omenesc poate privi fara rusine,si fara remuscari, cred ca nimic nu e mai injosit decat luna...O,scumpa regina,a visurilor mele,mi-e teama sa te privesc, desi privirea mea te cere;...o,tu ,stea,ce norocoasa esti,caci luna ti-e vecina,si zi si noapte o privesti!