Poezie
Eram
Clepsidra uitata
1 min lectură·
Mediu
Eram copilul tau,mai mama,
Cresteam ca si tristetea,
Cuvinte aveam drept arma,
Departe sta blandetea.
Cresteam in centimetri,in timp si in distanta,
Priveai adanc prin mine,
Nu ma vedeai speranta.
Prapastii lungi vedeai,adanci ,intunecoase,
Gandeai bacovian,lacustre si angoase.
Aveai un copilas,o tanara speranta,
Cuvintele prea rare,il aruncau in viata.
Abisul se ivea,ascuns chiar la vedere,
Dar nu spuneai nimic,mai multe prin tacere!
Eram copilul tau,bucata din ceva,
Priveam pierdut in Luna
Asa-i ca-mi si vorbea?!
Priveam in timp,ma urmaream pe mine,
Gandindu-ma si acum..
Ma mai cunosti pe mine?
Eu te cunosc pe tine,imi amintesc de noi,
Eram copil in timp,si tot in ochii tai..
00721
0