Mediu
Sufletu-i un sacru uliu argintiu
Prins in cusca trupului viu
Moare incet intre bare de fier
Si cu ochi tristi priveste spre cer
Visand la un zbor intre stele
Abandonand lumea pentru ele
Nestemata ascunsa sub patimi profane
Neputincios pierde aripile-i diafane
Caci ceasuri se duc, lumea ucide,
Ucisa si ea de idealuri aride
Se zbate sa iasa, lumea s-o scape
Lin purtat de adieri peste ape
Dar cusca se strange si greau apasa
Peste un uliu ce striga sa iasa
Clopote bat, e vremea sa treaca
Dincolo de tristeti ce-l inneaca
Cu aripi strivite sub false dorinte
Cu penele smulse de suferinte
Sufletu-i un sacru uliu argintiu
Ucis de cusca trupului viu
Lacrimi sangerii se varsa din cer
Dar in zadar, lumea-i doar fier.
001824
0
