Poezii

Am adormit cu gindul Pe un cuib de suspine, Dar mi-am lasat visele treze Sa-ti vegheze calea. M-a cuprins o foame nebuna De tine Si-apoi sete Arzatoare Crapaturile singerinde in

Tresar din somn Speriata Ca de atitea ori Cu ochii tristi la fereastra Unde te asteptam sa vii De-atitea ori Unde-ti sorbeam privirea Ce mi-o aruncai pe sub sprincene Cind

Un foc imi arde in inima Si flacara lui mi-a ajuns la buze Si in ochi. Caldura lui ma tine in viata Si ma omoara. Dar n-am sa-l sting Nici daca scrum ma fac.

E o prostie, Spune gîndirea. O fi, spune iubirea, Dar e minunat. E ușuratic, Spune grija. E durere, Spune frica. O fi, spune iubirea, Dar e minunat. E penibil, Spune mîndria. E

Aș vrea să fiu o lacrimă Născută în adîncul ochilor tăi, Să-ți mîngîi cald obrazul Și-apoi să mă topesc pe buzele tale Cu gustul păcatului meu. Aș vrea să fiu un zîmbet Născut pe buzele tale,

Cînd voi pleca, Pînă ce nu răsare soarele, Te voi lăsa să dormi. Te voi săruta pe frunte Și-ți voi săruta ochii Ca să mă uiți De parcă n-aș fi existat vreodată. Să-ți amintești doar Căldura

Cum aș putea să uit că m-ai iubit? Buzele ce-mi luau răsuflarea, Albastra depărtare în ochii tăi Si cuta de pe frunte. Cum să uit inima ta pe inima mea? Șoapta dulce ce-mi tulbura