Poezie
Thalassa
O elegie epigonic-eminesciană
1 min lectură·
Mediu
Thalassa
O, mare fără de sfârșit,
Oglindă nemuririi,
Ce-atâtea suflete-ai răpit
Nimicniciei firii,
Când mă voi coborî și eu
În noaptea fără stele,
Să faci din valul tău ecou
Al rătăcirii mele.
Și-aș vrea să-mi pot tocmi mormânt
Acoperit subțire,
Ca să-l pătrundă când și când
O rază de-amintire.
001825
0
