O, suflet

O, suflet O suflet trist, de ce te pleci? În fața celor ce îți vor doar rău? Când poți zâmbi prin fața lor când treci, Ca să nu simtă, că îți pare rău. O, suflete, tu n-ai putere-n tine Să-nvingi ce-n cale cu gând rău ți-au pus? Tu nu știi oare că-n suspine Nu mai poți merge ținând capul sus? Acei ce spun că săbii n-au tăiat, Pe capetele care stau plecate, În traiul mârșav ei s-au învățat Și-n colbul străzii cel plin de păcate. O, suflete, să nu suspini Că niciodată n-are să-ți stea bine Chiar dacă drumul tău e numai spini, Suspinul nu e pentru tine. Hai râzi, o suflete al meu, Căci fără tine astăzi n-aș mai fi, Iar de trecut să nu îți pară rău, Căci mâine va fi bine și iarăși vom zâmbi.