Poezie
Rugaciune
-
1 min lectură·
Mediu
De cate ori imi simt sufletul greu,
Chinuit de cumplite...incertitudini,
Pierdut printre vise...desarte,
De cate ori imi amintesc,
De toate idealurile
Si iubirile mele...pierdute,,
Iar lacrimi grele imi curg,
Pe obraji...invadandu-mi fiinta,
De cate ori mi se intampla
Toate acestea...si inca multe altele,
Imi revine de-odata...in minte,
Un fel de...rugaciune,
Pe care am spus-o intotdeauna,
Doar in gand...si in suflet,
-Ca sa nu ma auda,
Nimeni...niciodata-:
\"Daca TU, DUMNEZEUL meu,
Existi cu-adevarat...UNDEVA,
Daca ma vezi si ma auzi,
Strigandu-Ti numele...printre lacrimi,
Te rog mult...acum,
Sa-mi dai toata...
Intelepciunea si puterea,
De a mai crede...in tine,
Atunci cand simt ca, m-Ai parasit,
Pentru totdeauna...
Cand nu Te mai \"vad\",
Langa mine...cu mine...in mine;
Caci...numai asa,
Ma voi simti...\"mantuita\",
\"Vindecata\" si...\"senina\",
Prin puterea credintei...
In credinta Ta, vesnica...
O, Doamne, Dumnezeul meu...:
Amin...!\"
013333
0
RK