Poezie
MOARTEA LUI ARIS
1 min lectură·
Mediu
In cea din urma batalie
Cu trupul sfasiat si gol
Aris in lupta sa invie
Calcand pe morti ca un erou.
Cu sangele ce izvora din trupu-i
Plin de prea multa ura si chin
Cu o mana-si ucidea dusmanii
Si cu cealalta ma inchin!
I-a strans pe toti mortii laolalta
Cu toata ura le-a dat foc.
Sfarsit in suflet si in ganduri
De chin s-a aruncat in foc.
Cu totii au plecat gramada
In lumea celor ce nu se-ntorc.
Caci Aris i-a luat cu dansul.
Cata durere am sa m-ai suport!?
Acolo in lumea cea intunecata
Spasit se aseza pi-un tron
Cu capu-n jos ca lumea sa nu-l vada.
Ma doate tare si nu mai suport!
O lacrima ii curgea din ochi
Ce-n sange se prefacea
Simtea o amintire cruda
Si o durere ce-l sfasia.
Aminte sa-ti aduci tu Aris.
De tot ce a fost candva,
Si amintirea sa te doara
Ca a fost numai vina ta.
ARISS
002.628
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- ARISS
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 158
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 29
- Actualizat
Cum sa citezi
ARISS. “MOARTEA LUI ARIS.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ariss/poezie/1808074/moartea-lui-arisComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.