Poezie
Desert
1 min lectură·
Mediu
Un zâmbet fin, seducător, ce-mi taie acut simțirea,
Și ochii tăi căprui, i-ascult; și-mi adâncesc privirea.
De-ai ști cât mă gândesc și-ascult prin vise rătăcind!
În mii de stele de-as ca’ta , tot nu te văd zâmbind…
Doar chipu-ți ce m-animă-n zi și-n noapte-mi stă pe frunte
Iubesc cu mintea, sufletul și trupul…nu-n cuvinte.
Cât de frumoasă ești tu azi, un soare printre stele,
Zadarnic plâng și-aș renunța, ești în visele mele.
Un dor nebun, nebun de tot, de tine mă apasă!
Dar tu ești rece, iar eu trist, în drumul către casă.
Și-mi amintesc cum te strangeam, la pieptul meu, arzand!
Să mă iubești doar, imi doream, să nu mă sting plângând.
001.110
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 113
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 12
- Actualizat
Cum sa citezi
Ardelean Gheorghe Ovidiu. “Desert.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ardelean-gheorghe-ovidiu/poezie/14059982/desertComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.