Roșu
În felul meu, Nespus de omenesc, Tânjind mereu să-ți deslușesc făptura, Greșesc, și sper și iert. Și te iubesc. În felul meu, Destul de omenesc, Dorind mereu să am lumină, Tot cad, respir
0
0
Plouă…și nu mai vine!
Plânsul nu aduce alinare, Dar durere…mult prea mare! Pe valuri pleci, purtat de vânt Strigoi cu negri ochi…un cânt Se aude-n depărtări. Cui îi pasă că te-ai dus, Când pe val, purtat în
0
0
Umbra mea
Stau întinsă pe iarba udă, Picături se opresc în părul meu, Aud Câinele Pământului urlând Și ceva în cimitir umblând. Mă înăbuș în miros de tămâie O cruce mare se înalță-n fața mea, Mă
0
0
Toate cele 3 poezii sunt incarcate
