abuz

Poate e vina mea… De ce m-ar fi lovit altfel?

Trebuia să-i fi vorbit altfel. Trebuia sa tac? Doamne, ce trebuia să fac?

Mă doare. Mă dor si oasele și coastele si parul… Simt rădăcina fiecărui par pulsând dureros.

Mă dor toate, dar sufletul mă doare cel mai tare!

Unde să mă duc?

Unde să mă ascund?

Ce-o sa spună lumea? parca-i vad cum o să se uite toți cu ochii plini de compătimire, și-o să vorbească de mine cu “uite-o pe aia… aia de-o bătut-o…”.

Mi-e rușine de tot. Îmi e rușine de mine, îmi e rușine de el.

Cum poți sa vii la mine cu vorbe dulci?

Cum poți sa-mi aduci flori si ciocolata?

Nu mă lua in brațe!

Nu-ti îndulci glasul!

Mă piș pe vorbele tale dulci si deșarte! Si pe ciocolata ta mă piș! Animalule!

Să nu te mai văd niciodată! NICIODATA!

Doamne și daca fug? Cu banii ce mă fac? Unde-o să stau? Cum o să-mi plătesc cheltuielile?

Tu nu vezi cat de mare ești? Tu nu vezi ce mica sunt? Nu vezi?! Cum poți să fii așa? Cum?

Sunt singură. Sunt îngrozitor de singură. N-am nici un sprijin! Nu am!

Doamne, ce mă fac?