Poezie

Bogat

1 min lectură·4 august 2014

Mediu

Sunt atât de bogat când ești lângă mine

Și când pleci îmi iei tot, inclusiv visele

Și mă lași singur într-o noapte-ntunecată.

Sunt atât de bogat când mă umpli cu iubire,

Iar eu la rându-mi îți dăruiesc dragoste

Și tu, tot pleci și iei cu tine planurile noastre.

Sunt atât de bogat când te privesc goală

Și știu că te pot avea când îmi doresc,

Însă nu este așa, noi suntem separați.

Sunt atât de sărac când cerșesc iubirea.

Atât de trist când te privesc, iar tu te închizi

Și nu vrei să mai deschizi acea ușă a dulapului.

Sunt atât de trist când mi-aduc aminte de noi

Și cred că și tu ți-aduci aminte de momentele alea,

Când ne sărutam în ploaie și ne atingeam.

Sunt atât de sărac când privesc spre trecut

Și atât de fericit de când ai plecat, Rona!

Mă bucur că s-a terminat, înainte să înceapă.

Ah, sunt atât de bogat acum, cand îmi simt aerul

Și știu că nu te mai găsesc lângă mine să-mi dai

Sărutul de dimineață cu care mă amăgeai.

001.022

Anghel Alexandru Nicusor. “Bogat.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/anghel-alexandru-nicusor/poezie/14053879/bogat

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.