Poezie
Lumina lunii
1 min lectură·
Mediu
Când soarele pe cer apune
Luând cu el arșița zilei
Apare luna cu a sa lumină
Iluminând potecile pădurii.
O pasăre își caută în grabă cuibul
Și greierii sunt gata de concert
Un câine urmează acum stapânul
Să doarmă lânga el încet.
Pe uliță nu mai e nimeni sa ne vadă
Stăm pe băncuță, sub castan
O liniște plăcută ne-nconjoară
Și tot ce-aud e râsul tău suav.
Cum stăm acum întinși pe bancă
Cu capul tău lipit de mâna mea
Îți simt parfumul dulce ca o adiere
Și părul tău bălai ca perna mea.
Îți spun încet o strofă din romanță
Cu greierii cântând în trupa mea
E-un cântec lung despre iubirea noastră
Care pe noi ne fermeca.
Și vreau ca noaptea să nu se sfârșească
Și greierii să cânte acel refren mereu
Precum lumina este darul lunii
Așa și dragostea-i cadoul meu.
00800
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Andrei Valentin
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 143
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Andrei Valentin. “Lumina lunii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/andrei-valentin/poezie/14098715/lumina-luniiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.