Poezii

Rondel Numele meu nu mai are urcă rampa unei raze precare în petale moi și lungi dospesc severe clinchete de litere ștrengare îngerii se adăpostesc în bere dintele de lapte în cer îi

Nu e soarele în zațul lunii elastică lună după care am putea prinde mai multă viteză scăpați de asceza gravitației băiatul de la ABC învață să-și tragă dintele de lapte cu o ață sau

Mi-am pierdut toți dinții-ntr-o încăierare pentru un loc într-o parcare am lovit în spate ca să doară țipând doar s-a ivi luminișul unui loc o mică geografie fără de nume unde să mă-ntind pe