Poezie
Ultimul act
1 min lectură·
Mediu
Tăcerea coboară ca o cortină de gheață
Peste o scenă pustie, pierdută în ceață.
Actorii tăcuți recită-n zadar
Și-așteaptă-n amurg sfârșitul amar.
Văd doar un spectator pierdut
Urmărind al vieții jos mut.
Piesa e veche, iar subiectul banal
Și totuși plâng iar la tristul final.
Decorul e sumbru. Un suflet secat,
O ființă plăpândă fără păcat
Apare din umbre și moare-n văpăi
Ucisă de vraja rece-a ochilor tăi.
Am văzut filmul și am citit cartea,
Dar finalul e același, iubirea e moartea.
Tu apari ca un arhanghel și dulce îmi spui
Că ai găsit paradisul, dar n-ai să rămâi.
001781
0
