În debaraua lui Ionesco
O încăpere cu scaune, unde, prăbușită pe podea, cu urechea lipită de parchet, asculta sunetul pașilor care se depărtau. Un scaun, un pas, doi, două scaune, trei… Alternanța amețitoare, teama și
ALandreea l.Paranoia în cioburi
Ploaie. Pic. Ploaie. Pic. Ploaie. Punct. Punctul există pentru că e mort. -Timpul meu a expirat. Acum e timpul fricii. Stătea cu umărul rezemat de peretele gangului. Se simțea ca un abator
ALandreea l.Rugăciune tactilă
Stai și cerșești in fața librăriei. Rugăciunea din palmele tale estompează golul cu strigăte. Imaginea ta îmi clocotește in cap. Propria mea izolare ar fi capabilă de o aplatizare a
ALandreea l.posesie impropriu extirpată
libertatea n-a fost niciodată liberă pentru că nouă ne place să folosim cuvinte mărețe ca echilibru egalitate echinocțiu al politicii cutiei de carton din brațele tipei de pe trotuarul de vis-a-vis
ALandreea l.