Poezie
Vin
1 min lectură·
Mediu
Amurg nătâng curgând în gând
Și-o picătură de răcoare
Pe sufletul meu alb căzând
O mie umbre reci, ninsoare.
Întinde-mi mâna lunecând
Cu mine-odată în vâltoare
Și scapă-mă de-aici arzând
De dor, de umbre și de sare.
Nu vezi în suflet fumegând
Un giulgi stropit de înserare?
Nu vezi pe inimă murind
Un rest de nor, îndurerare?
Te-ndepărtezi muțind un gând
Ce urlă în ureche: Doare!
Și mă privești în colț, plecând,
De ochi c-o ultimă chemare.
001113
0
