Sunt serile deniilor

Se aud clopote vestind sărbătoare, iar sub bătaia toacelor se întinde mireasmă sfântă. Ouă roșii tolănite vesel împrăștie zarva lor colorată, iar pretutindeni te învăluie aroma cozonacilor. Miez bogat de nucă îți zâmbește din puful unei felii. Râd cu puritate colțurile toate de verdeață, iar rândunelele târăsc în ciripitul lor cald note de primăvară. E Paște! E sărbătoarea Lui Iisus! Zarzării îmbracă mantie albă de sărbătoare. Se aruncă peste întreg o umbră de seară ce vestește zi sfântă. Oamenii pășesc cu mers legănat și numărându-și dorințele, către biserică. Strecurându-se în gândul câte unui trecător ce respiră nemărginitul univers înmiresmat zarzării merg și ei la denii...