Poezie
IUBITUL MEU
1 min lectură·
Mediu
Ti-am darut iubire adevarata
Nascuta-n noaptea astrilor ceresti
Ca o lumina calda si curata
Dar tu nu vrei sa stii s-o pretuiesti
M-am straduit s-o fac sa infloreasca
Ca doi indragostiti precum am fost
Dar tu cu timpul ai uitat iubirea
Si acum imi spui ca nu mai are rost
Inima ta imi spune ca ma minti...
Ai spus acele vorbe fara sa gandesti
Caci dragostea e prea \"fierbinte\"
Si chiar de vrei,cu greu o mai \"racesti\"
Si tu gresind si azi ca inainte
Nimic nu mai pot face ca sa te opresc
M-ai facut sa nu mai cred in juraminte
Un vis a luat sfarsit si asta e firesc
Ai sa te apleci asupra mortii mele
Sa-ti daruiesc si ultimul meu gand
M-am saturat de chinul vietii grele
Si-am sa te iert caci am un suflet bland
Am sa te iert in fiecare noapte
Caci te-am iubit cu sufletul plangand
De vrei sa ma mai vezi nu se mai poate
De-acum o sa ma ai numai in gand.
Pt cea mai dulce \"tucura\"!
012.208
0
Nascuta-n noaptea astrilor ceresti
Ca o lumina calda, necurbata
Un dar pe care nu mi-l pretuiesti
Am pus in ea tot ce-am avut mai bun
Idragostita fiind...si tu ai fost!
Dar tu ai transformat iubirea-n scrum
Si-acum imi spui ca nu mai are rost
As mai fi continuat dar am vazut finalul, acel \"tucura\" pe care nu l-am inteles si mi-am pierdut inspiratia.