Poezii

Lasă-mă astă seară la umbra gîndurilor ce, tăcute, se-ntorc pașnice acasă... Lasă-mă acum, cînd apusul Soarelui Întîlnește În acest fel Răsăritul Lunii... Astă seară lasă-mă Să

AIAnca-Mariela Ion

0

0

Privesc în sus. Tăcerea-i tot ce mă-nconjoară. Îmi risipesc orice-ndoială și-mi măsor timpul... Dar ce se-aude? Îmi bat ceasornice... Îmi bat ceasornice timpul măsurat, tăcerea-mi

AIAnca-Mariela Ion

0

0

Þi-am șters lacrimile Cu obrazul meu; ți-am sărutat petalele-ncinse și m-ai privit uimit. Și-durerat, din nou ți-ai întors fața de la mine.

AIAnca-Mariela Ion

0

0

Eu visez de mii de ori Într-o singură clipită. Și mă ancorez În propria-mi durere.

AIAnca-Mariela Ion

0

0

Am din nou Cărări ce mă despart de tine... Șoapte, visuri de argint, chipuri negre de lut și deșertăciune, iubite, deșertăciune...

AIAnca-Mariela Ion

0

0

Îmbrăcat în sărbatoare, În lumină și culoare, Elegant și frumușel, Tinerel și sprintenel, Își arată capu-n lume ...ghiocel. Zgribulit, se-ntreabă: \"Oare Ce-o fi de-i așa răcoare, Mai și

AIAnca-Mariela Ion

0

0

De ce m-ai invățat să zbor, De ce m-ai invățat să sper? Căci din inalturi de cobor De stele mă lovesc și pier... De ce m-ai invățat să cânt Și din iluzii să mă-nfrupt, De ce mi-ai arătat că

AIAnca-Mariela Ion

0

0

Mi-am strâns gândurile -n palmă. Și le socotesc pe rând: unu-i trist și galben altu-i zâmbitor de trist, unul strigă-n disperare - Doamne, dă-mi eliberare până n-am să mai exist...

AIAnca-Mariela Ion

0

0

Vreau sa te spargi În mii de flăcări albe Ca o inimă trecută, Ca o gură mută... Ca un dor aprins, Ca un jar nestins... Ca o rază-n soare, Ca un ochi ce moare... Ca o mână-ntinsă, Ca un

AIAnca-Mariela Ion

0

1

De ieri nu mai găsesc ce caut. Un gând, un cântec, pană sau vreo carte, Ci doar ascult un cântec trist de flaut Ce-și cântă dorul sau amintiri deșarte... Si îmi tot caut ce nu mai găsesc Si

AIAnca-Mariela Ion

0

0

Avere-mi sunt iubirile prea multe, dorite și-ncercate-n mii de chipuri. Avere-mi este vorba fara taină, caldă, goală, fermecătoare, tristă. Averea-mi este ce las în urma

AIAnca-Mariela Ion

0

0

Amețesc din cauza fumului ce mă înconjoară. Alerg dupa stelele mele ce mi-au spus mereu : Aleargă! Fumul mă orbește, dar eu tot văd stelele ce mă înconjoară; fumul. Fumul e-ntunericul în

AIAnca-Mariela Ion

0

0

Din spatele copacilor s-a ivit neinteleasa, nedorita, nevisata. S-a cuibarit intr-un ungher al mainii stangi si si-a lipit tampla de spatele meu. O, Lumina, ma-ntreb din ce viitor al

AIAnca-Mariela Ion

0

0

Cat de trista si pustie este plaja, si ce rece Si ce suparat e vantul care bate dinspre mare, Cu putere si furie peste maluri valul trece Si incearca tot ce-i viata sa inece in uitare! Cat de

AIAnca-Mariela Ion

0

0

Prietene.... Strange-mi mana, prietene, In intuneric nici nu ma mai vad... Luna si-a intors fata de la mine, stelele ma prind in jocul lor, dar ... Strange-mi mana, prietene ! Fa-ma sa

AIAnca-Mariela Ion

0

1

ASTA – SEARA … Lasa-ma asta seara la umbra gandurilor ce, tacute, se-ntorc pasnice acasa… Lasa-ma acum, Cand apusul Soarelui Intalneste In acest fel Rasaritul Lunii… Asta

AIAnca-Mariela Ion

0

0

DE CATE ORI ? DE CATE ORI? De cate ori voi intalni In cursul vietii mele oare, Suflete triste si pustii, Fara lumina si culoare ? De cate ori voi astepta In inima sa se-nfiripe Acel

AIAnca-Mariela Ion

0

0

OSTILITATE De vreodata vei pleca, sufletu-mi va ramane tacut, mut ca o lira uitata intr-un ungher al noptii, iar florile isi vor inchide petalele, de prea multa singuratate….. De

AIAnca-Mariela Ion

0

1