Poezie
N-a mai rămas nimic
1 min lectură·
Mediu
Aripile mi s-au frânt în bătălia
Cu moartea. N-a mai rămas nimic,
Doar cenușa trecutului gri. E pustiu,
E rece. Visele au pierit și ele. Căzută
La pământ, totul pare de gheață.
Coșmarele și temerile au pierit și ele,
N-a mai rămas nimic. Doar amintiri.
Am crezut că pot învinge moartea, dar
Se pare că cea învinsă am fost eu. N-am vrut,
Dar au murit speranțele și și visele.
Erau tot ce mi-au rămas. Acum,
N-a mai rămas nimic. Un mare pustiu
Se-ntinde-n fața ochilor. Încerc să mă ridic,
Dar cad din nou. Puterea și curajul
De altădată s-au risipit și ele. Privesc în sus
Un cer negru veghează asupra mea. E gol.
Iubirea s-a transformat în ură; Adevărul,
E acum doar o minciună. E trist,
N-a mai rămas nimic.
002.006
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Anca Emancipatu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 130
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 19
- Actualizat
Cum sa citezi
Anca Emancipatu. “N-a mai rămas nimic.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/anca-emancipatu/poezie/106321/n-a-mai-ramas-nimicComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.