Poezie
Arhi
1 min lectură·
Mediu
Marmura alba se rasfrange usor in marea
nebuna de dorul de sange
si cheama in neantul apei sarate
suflete mute.
Albul acesta imaculat orbeste
sentimentele calatoare in noi.
Albul nebun se rasfrange
si-mparte lumea la doi.
Si nici nu era nevoie de
pasari multe pe cer.
Soarele nebun de caldura
isi frange gatul cu el.
002.293
0
