La mare, o acostare...nereușită

LA MARE, O ACOSTARE...NEREUȘITÃ Ieri am făcut prima plajă la mare, în Mamaia. La un moment dat mi-a intrat un corp străin în ochi, un superb trup de fată, că la soare te puteai uita, dar la dânsa ba! (Cum să te uiți, cu nevasta lângă tine?). Era o fată dragă, deloc tristă, de-am zis că așa ceva nu se există! Pur și simplu, m-am pierdut. M-am pierdut de soție, de a ajuns să dea anunț la Radio Constanța: „S-a pierdut copilul Noni Gagu, în greutate de 115 kg, poartă un slip cât un cort de două persoane, baloane și pe cap…un început de chelie”. O vecină, care venise cu noi la plajă, i-a zis soției: „Dragă, l-am văzut pe soțul tău, acum juma de oră, pe nisip, cu o blondă superbă!”. „Și ce-ai vrea, nu se lăsă mai prejos mândra mea jupâneasă, la 55 de ani să fie cu o...găletușă și o lopățică?”. Disputa s-a întrerupt brusc, în momentul în care am apărut în radarul ochilor nevestei mele, care are o privire așa de pătrunzătoare încât, când vin băut acasă, vede și câte beri am îngurgitat! A venit lângă mine fulger și a început…să tune: „Pe unde umbli, copil rău ce ești?”. M-a tras de urechi. De păr a tras-o numai pe blondă, pentru că, v-am spus, eu am început de chelie. Când am simțit ce palmă mi-a aplicat blonda, m-am jurat că n-o să mai cer niciodată mâna unei femei, așa de tare mi-a răsunat scatoalca în ureche, odată cu reproșul: „Ai zis că ești necăsătorit, nemernicule! Doamnă, luați-vă animalul de aici și lăsați-mi părul în pace!”. Și am încălecat pe-un cotor de măr Dar v-am spus un adevăr Fie el și...tras de păr! Ananie GAGNIUC